–
Adresă veche: Până spre 1903-4 Principatele Unite 49. Cam în aceeași perioadă a primit și adresă pe 11 Iunie.
Parcelă: Unită cu nr. 63 este deja foarte clar demarcată la 1846. Cele două s’au desprins cândva în anii 1890.
Clădiri: Până în anii 1890 făcea parte din marea grădină de la nr. 63 de astăzi. Cu toate acestea, colțul cu 11 Iunie er împrejmuit separat și amenajat ca loc de odihnă publică (Mon.Of. 26.09.1887, 05.06.1888). Un imobil probabil multifamilial ce există și astăzi a fost construit în primii ani 1890 (autorizația inițială pare să fie din 1889, dar la 1893 construcția nu era încă terminată). Cu ocazia construcției s’a făcut și alinierea (colțul era înainte rotunjit), la care proprietarul a primit adaos de teren.
Proprietari: La 1864 părintele Bălănescu. La 1867 “grădina domnului Bâsceanu” (împreună cu nr. 63). La 1884 locuia aici horticultorul Friedrich Pildner, cu florărie în Carol 60. La 1885 frații Popescu (împreună cu nr. 63). La 1887 I. Popescu, moșier la Mârșa (Vlașca) murise și proprietatea îi era scoasă la licitație. Cumpărătorul pare să fi fost deja Haralambie Profirescu. Nu e clar ce activități desfășura acesta, dar provenea și el dintr’o familie de moșieri / arendași înstăriți, fiind fiul lui Dimitrie Profirescu din Șerban Vodă 48 și fratele lui Spirache Profirescu din Principatele Unite 7. Imobilul actual a fost probabil de la bun început închiriat de Profirescu, care l’a deținut cel puțin până la 1905. La 1911 Nicolae Bănulescu, atestat cel puțin până în 1924 (Mon.Of. 20.02.1920), directorul Băncii Românești. În 1950, la naționalizare, Petre Costescu. Cerere de retrocedare pe numele Paul Costescu și Violeta Pănoiu.
–