meremét, meremeturi, s.n. (Învechit) Acțiunea de a drege, de a cîrpi (o casă, un zid etc.); reparație, refacere. ”Atât se stricase acum grădina, încît… nu știa de unde să înceapă meremetul.” P. Ispirescu, Legendele sau basmele romînilor, Tipografia Academiei Române (București, 1892), p. 152.
Ce ?
Ținta proiectului Meremet este pur și simplu cartografierea istorică a Bucureștilor. Este vorba despre o cartografiere pentru că dimensiunea spațială este esențială și vom lucra într’adevăr foarte mult cu hărți și planuri, mai vechi sau mai noi. Ne interesează coborârea în detaliu prin multiple niveluri: cartierul, strada, parcela, clădirea. Începem modest cu o zonă-pilot (mahalaua Flămânda) și ne propunem să ne extindem cât mai mult, concentrându’ne asupra ariilor din vechiul București care au supraviețuit demolărilor din a doua jumătate a secolului XX. Cartografierea este una istorică pentru că dimensiunea temporală este încă și mai importantă. Visăm la refacerea (sau putem spune ”meremetisirea”) informației istorice despre orașul nostru. Fie că vorbim despre istoria fizică a clădirilor, despre schimbări în conformația terenurilor sau în traseul arterelor de circulație, despre elemente de biografie a proprietarilor și altor locatari sau despre fapte mai generale legate de contextul social sau cultural, vom încerca mereu să reconstituim trecutul din spatele prezentului și să transformăm anonimitatea în bogăție de informații.
De ce ?
Proiectul este cu siguranță unul vast și pe termen lung, dar considerăm că se va dovedi curând util și necesar. Util pentru cunoașterea reală a trecutului orașului, nu doar la nivel general și abstract sau prin prisma unor cartiere, artere sau clădiri considerate reprezentative. Selecția își are locul său, dar el trebuie să fie unul secund: fără cercetare exhaustivă sau cu tendință de exhaustivitate, criteriile și procedurile noastre de selecție rămân impresioniste, noi nu știm de fapt ce selectăm. Demers util, dar și necesar, spuneam. Necesar pentru a umple golurile numeroase și extinse care împânzesc cunoașterea noastră despre istoria bucureșteană, fie că e vorba despre publicul larg sau chiar despre specialiști. Acestea sunt găurile în care se dezvoltă cultura microbiană a indiferenței civice față de patrimoniul istoric, una dintre cauzele degradării întregii vieți urbane a Bucureștiului. Orașul-istorie trebuie să genereze atașamentul locuitorului față de spațiul în care locuiește. El este astfel un tratament esențial organismului bucureștean în lupta sa împotriva bolilor secolului XXI, orașul-șosea și orașul-parcare.
Cum ?
Site-ul nostru are mai multe secțiuni și astfel mai multe modalități în care poate fi folosit. Fundamentul este dat de fișele individuale, cele mai multe construite la nivel de parcelă, pe care le puteți accesa în secțiunea Index. Ele reflectă materia primă de bază a cercetării Meremet, comprimată bineînțeles într’o formă practică și ușor de urmărit. Aceeași materie primă o puteți regăsi în secțiunea Hartă, dar într’o formă diferită: pe măsură ce publicăm fișele în Index, actualizăm și parcelele corespunzătoare din harta Google Maps, dar pe lângă ele veți găsi și multe notițe încă nepublicate. Este vorba pur și simplu despre atelierul de lucru al cercetării noastre, pe care îl lăsăm deschis și vizibil publicului, cu rezerva că materialul va fi adesea incomplet sau nefinisat și trebuie deci tratat ca atare. În sfîrșit, a treia încarnare a proiectului este secțiunea Articole, unde vom publica sub formă de blog cele mai interesante rezultate ale cercetării. Acesta va fi locul predilect pentru descrieri, explicații cuprinzătoare și bogăție de detalii, precum și pentru colaborarea cu publicul nostru. Dată fiind natura eminamente arhivistică a cercetării, secțiunea Anexe, în care publicăm documentele descoperite în arhive și folosite în studiile noastre, este și ea prezentă. În sfârșit, pentru a intra în legătură cu noi și a ne oferi impresiile și contribuțiile voastre, aveți la dispoziție formularul de contact sau ne puteți scrie direct la contact.meremet@gmail.com.
