Principatele Unite 15-17 (I. Văcărescu 39-43)
–
Adresă veche: până spre 1903-4 Principatele Unite 9-11.
Parcelă: A rezultat din comasarea parcelei de la nr. 9 vechi cu noua parcelă rezultată din străpungerea prelungirii str. Poetului (adică rămășița parcelei de la nr. 11 vechi și o bucată mică din nr. 13 vechi, pe colțul cu I. Văcărescu). Străpungerea s’a efectuat în 1891, iar ce a rămas nefolosit din suprafața expropriată a fost vândut de Primărie la 1893. Comasarea sub același proprietar nu s’a produs imediat, dar curând, până spre 1900. Par să se fi despărțit din nou în anii ’80 sau ’90 ai sec. XX, dar toată partea din fund a proprietății a rămas la nr. 17. Parcelele din str. I. Văcărescu nr. 41 și 43 s’au desprins în anii ’20.
Clădiri: Casa de la nr. 15 (nr. 9 vechi) este ante 1846. Casa pe care o vedem astăzi la nr. 17 este ridicată pe la jumătatea anilor 1890. Jumătatea sudică a acestei imense proprietăți era încă virană la 1911, dar acum este ocupată de două case neoromânești din anii ’20 (nr. 41 și 43 pe I. Văcărescu).
Proprietari: Parcela nouă rezultată din străpungerea prelungirii str. Poetului a fost vândută de Primărie în toamna lui 1892 lui Grigore Luis, proprietarul Tipografiei Moderne, care însă nu a putut să plătească contravaloarea (Mon.Com. 28.02.1893). Primăria a revândut’o astfel în vara lui 1893 preotului Petre Oprea Mirodot (Mon.Com. 20.06.1893). Constantin Alexandrescu este atestat după 1900, același proprietar ca la nr. 10, parcela fiind deja comasată cu nr. 9 vechi (nr. 15 de astăzi). La 1904 funcționa aici o grădiniță de copii ținută de Elena C. Alexandrescu (probabil soția). La 1912 menționat Gr. Alexandrescu, la 1918 Maria Alexandrescu, la 1925 Virgil Alexandrescu, profesor de română la Școala Superioară Comercială.
În 1926 locuia la nr. 15 Elena T. Blându (Mon.Of. 11.06.1926); în 1934 Ecaterina Georgescu (Mon.Com. 09.09.1934). După 1990 cerere de retrocedare pe numele Eugenia și Mihaela Amfisa Haralambiad și Cornelia Ioan la nr. 15, Constantin Alexandrescu la nr. 15-17. I. Văcărescu 41 era la 1921 proprietatea dotală a Elenei D.C. Haralambiad din Râmnicu Vâlcea (probabil membră a fam. Alexandrescu), care o scotea la vânzare (Mon.Of. 15.05.1921). În 1922 S.N. Bercovici la nr. 43 (atunci 47). În 1926 Mendel și Haim Bercovici, succesorii unui B.A. Bercovici, întemeiază aici o societate de comercializare a fișiurilor de bumbac (Mon.Of. 06.01.1926). La 1931 (Mon.Of. 24.12.1932) și 1937-38 Emil Bercovici (comerciant de textile). La 1946 locuia aici Iulius Bercovici (n. 1909 Brăila), care își schimbă numele în Iulius Broca (M.O. 18.06.1946).
–