–
I. Văcărescu 16 (Aleea Dealul Mitropoliei 13)
–
Adresă veche: La început Poetului 12 (împreună cu actuala I. Văcărescu 14); dar la 1906 menționat ca fost 8 (?!). Cca. 1895 primește nr. actual.
Parcelă: A format la origine un tot împreună cu I. Văcărescu 14-14A (Aleea Dealul Mitropoliei 11). I. Văcărescu 14A și Dealul Mitropoliei 11 s’au desprins separat în anii ’20, iar I. Văcărescu 14 și 16 s’au desprins una de cealaltă nu mai devreme de anii ’30. I. Văcărescu 16 și Dealul Mitropoliei 13 au rămas până astăzi o singură parcelă.
Clădiri: Casă post 1856 ante 1863, exteriorul redecorat spre sf. sec. XIX (vezi autorizația din 1885). Corpul din spate pare postbelic. Încă teren viran în deal.
Proprietari: La 1835 paharnicul Dimitrie Drugănescu. La 1870 moștenitorii Mihailă? (SMBAN, fond PMB, 28/1870, fila 13). La 1882-83 Elena Papazoglu/Papazol, Maria Petrescu, Alexandrina și Maria Romanov, se încerca ieșirea din indiviziune (M.O. 17.09.1882, 28.01.1883); pt. o altă asociere între numele E. Papazol și Romanov, vezi M.O. 07.06.1908. Frații Ciocanelli menționați prima dată în 1885 (M.O. 09.06.1885): Aristide Ciocanelli era avocat; Temistocle de asemenea avocat, atestat ca șef adjunct al Serviciului Contencios din Primărie la 1885, șef plin din 1886 până cel puțin în 1890; Epaminonda era inginer arhitect, atestat ca șef al Direcției Salubrității și Poliției din Primărie cel puțin la 1885, dar pare să fi continuat ca funcționar în Primărie mult timp după, menționat de Bacalbașa drept candidat în alegerile locale la 1898 (vol. II, pp. 248, 313), a fost consilier comunal în timpul guvernării liberale din 1901-04. Toți trei trăiau încă aici la 1895, dar la 1904 Aristide probabil murise deja, iar în intervalul 1904-06 a murit și Temistocle. La 1888-90 locuia aici actorul Alexandru Catopol (primul Farfuridi). La 1902 locuia aici avocatul Alexandru Baican (M.C. 17.03.1902). Arendașul Teodor Temelie, probabil cumnatul celor trei frați și soțul Alexandrinei n. Ciocanelli, este menționat ca locatar începând cu 1887. Cei doi soți par să’l fi moștenit pe ultimul dintre frați, Epaminonda (care însă nu mai locuia în casă de mai mulți ani), în intervalul 1906-09. La 1902 și 1907 menționați deja fiii lor, Socrat, Mihail și Corneliu T. Temelie; ei au moștenit casa de la tatăl lor cândva în intervalul 1918-24 și erau încă proprietari la 1931 (M.C. 23.08.1931). Corneliu era sculptor, Mihail probabil proprietar/arendaș, ca tatăl lor. Din anii ’60 Direcția Monumentelor Istorice (astăzi Institutul Național al Patrimoniului), atestată prima dată în 1965.
–