Casele Dinischiotu

Casele Dinischiotu

 

Oferim astăzi drept prim exemplu de cartografiere istorică casele Dinischiotu, cu adresa str. Principatele Unite nr. 64, foarte aproape de str. 11 Iunie, chiar sub coasta Dealului Mitropoliei (vezi și pe Google Maps). Este vorba mai întâi despre o casă mică la stradă, fără etaj, și de două corpuri mai mari, cu parter și etaj, în fundul curții. Prin compararea planurilor de aliniere a străzii din anii 1867 și 1885 am putut constata că parcela de astăzi a apărut cândva între aceste două date, la 1867 terenul fiind încă înglobat în Grădina Mitropoliei. De asemenea, studiind amprenta la sol a casei de la stradă pe planul din 1885 și pe cel actual, a reieșit că este vorba cu mare probabilitate despre aceeași clădire. Avem de’a face astfel cu o casă construită cândva între 1867 și 1885, iar stilul decorativ mai degrabă auster ar putea’o plasa cu lejeritate în anii 1870. Corpurile din spate nu sunt nici ele mult mai noi, fiind mai vechi de 1899 (sau în cazul celui mai depărtat totuși mai nou de 1899, dar anterior anului 1911).

 

Primul proprietar cunoscut al parcelei este Maria Comănescu, la 1885. Ulterior, ea intră în proprietatea familiei Dinischiotu, care o va locui în cea mai mare parte a secolului XX. Cunoscutul comerciant Toma Dinischiotu (1864-1956) este atestat aici începând cel puțin din 1902 și până în 1950, când casa a fost naționalizată. Toma Dinischiotu a fost la începutul secolului XX unul dintre cei mai apreciați băcani bucureșteni. Specialitatea sa era comerțul cu coloniale, prin care se înțelegea produsele mai exotice, de la banalele măsline pînă la cine știe ce fructe tropicale sau ulei de cașalot. Dinischiotu a ținut cu chirie mult timp o băcănie de coloniale foarte căutată chiar în Piața Mare, mai bine zis pe str. Halelor nr. 3 (vezi foto, clădirea există și astăzi), comparată cu celebrul magazin al lui Dragomir Niculescu din Piața Teatrului. Era de fel aromân din Macedonia, dintr’o familie din Crușova (sau Kruševo, astăzi în Macedonia de Nord), stabilită la mijlocul secolului XIX la Drama (astăzi în Grecia), unde probabil s’a născut și Toma. Lingvistul Alexandru Graur afirmă că numele ”Dinischiotu” se referă la originea mai veche a familiei, adică ”din Diniscu” (sau Dentsiko, astăzi Aetomilitsa, în Grecia, zona Epirului montan).

 

str. Halelor nr. 3

 

Toma și fratele și asociatul său, Anastase Dinischiotu, erau bineînțeles ei înșiși fii de negustor; Toma afirma cândva în Camera de Comerț și Industrie că practica meseria de la 15 ani, probabil la început ca ajutor al tatălui său, Nicolae. Când au sosit frații în România ne este mai puțin clar, dar cel mai probabil prin anii 1880, primind cetățenia română în 1905. Băcănia din str. Halelor este atestată pe numele lui Toma cel puțin din 1892 și până în 1938 (aproape o jumătate de secol !), când se mută într’un local propriu din str. Decebal (astăzi începutul str. Sf. Vineri). A fost la 1911 unul dintre acționarii fondatori ai Băncii Pieței, o importantă instituție financiară apropiată de cercurile aromâne din București. Puteți vedea mai jos un scurt articol din 1938 în care se face elogiul afacerii de familie Dinischiotu, preluată în vremea aceea din ce în ce mai mult de fiii lui Toma. Unul dintre ei, Nicolae, a rămas proprietar al casei părintești până la naționalizare, dar familia a continuat să locuiască aici și după: Lucia Dinischiotu (probabil soția lui Nicolae) este atestată ca locatară cel puțin până în 1970. Imobilele au fost retrocedate urmașilor în 2012.

 

 

Bibliografie:

Monitorul Oficial 01.03.1884, 12.06.1905, 28.01.1906, 22.04.1911, 03.10.1912, 29.05.1915, 21.03.1940;

Monitorul Comunal 04.12.1938;

George Bezviconi, Necropola Capitalei (București, 1972), p. 114;

Gazeta municipală, nr. 347/1938, p. 1;

Buletinul Camerei de Comerț și Industrie din București, nr. 12/1914, p. 285;

Anastase N. Hâciu, Aromânii. Comerț, industrie, arte, expansiune, civilizație, Tipografia Cartea Putnei (Focșani, 1936), pp. 263-4, 503;

Alexandru Graur, Nume de persoane, Ed. Științifică (București, 1965), p. 84.

 

No Comments

Post A Comment